HAPPY NEW YEAR

,,Atata timp cat nu vei inceta sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit.” (Kafka)

Waiting for Christmas…

          Aseara am avut parte de o experienta minunata, pe care n-am mai trait-o de mult. Am pornit din Bucuresti cu trenul pentru a ajunge acasa la Oradea. Eram destul de tristut. Lasam in urma un oras, o casa, prieteni, colegi…Dar sufletul meu s-a umplut de o bucurie nespus de mare cand trenul a ajuns pe Valea Prahovei.

Neliniste

De cateva saptamani simt o neliniste care ma apasa. Urc framantarile care nu-mi dau pace pana in varful muntelui iar pe drum culeg suparare, nervi, frustrare. Ma cert cu toti, dar cel mai mult o fac în somn. Acolo ma rog, plang, iert, urasc, iar iert, iar urasc, simt cum furia si neputinta imi tulbura simtirile, ma supar ca sunt slaba de inger, ca nu pot fi indiferenta, ajung sus, acolo ma decid sa uit, sa iert, sa rabd, sa astept, dar cad si ajung din nou la poalele muntelui unde cautarile, intrebarile se reiau iar şi iar, la nesfarşit…In realitate, iubesc.