Calin sau Crin?
Negocieri, trend, performanta. Acestea sunt criteriile care au stat la baza votului celor peste 1400 de delegati din toata tara care au participat la Congresul Extraordinar al PNL. Intamplarea a facut sa particip si eu la Congresul care a avut loc week-endul trecut la Palatul Parlamentului din Bucuresti.
Fiind bobocel in ale politicii si mai idealista de felul meu, nu am inteles nici pana in ziua de azi de ce atunci cand un om a facut bine el trebuie mazilit doar pentru ca nu mai este pe o anumita functie. Nu vreau si nici nu mi-am propus sa-I aduc vreun elogiu lui Tariceanu, cu atat mai mult cu cat este doar un om, cu bune si rele. Dar, din punctul meu de vedere a facut foarte multe pentru partidul pe care l-a condus timp de patru ani. Il apreciez in egala masura si pe Antonescu, noul presedinte al PNL, dar am mari rezerve ca va fi un bun conducator al partidului. El este un orator deosebit, are carisma si prinde foarte bine la public, imi place foarte mult sa-l ascult pe orice subiect (chiar si pe subiecte sportive), iata deci ca are toate atuurile. Dar sa-ti asumi conducerea unui partid precum PNL nu e un lucru usor. Mai ales ca responsabilitatile lui de pana acum nu au fost foarte mari, altii au fost cei care s-au zbatut in PNL pentru ca acest partid sa devina ceea ce este azi. Dar tocmai pentru ca are toate aceste calitati si ar putea face multe daca ar reprezenta Romania in modul lui diplomat si elegant, cred ca este candidatul ideal pentru alegerile prezidentiale, poate singurul capabil sa-l bata pe Basescu. Si aici revin la dilema mea: de ce trebuia inlaturat Tariceanu, doar ca sa poata candida Antonescu? De ce nu putea Tariceanu sa ramana presedintele PNL, iar Antonescu sa beneficieze de toata sustinerea partidului in cursa pentru prezidentiale? Desi am primit multiple explicatii pe acest subiect, dintre cele mai logice, cum ar fi ca Antonescu, candidatul la prezidentiale trebuia sa devina vectorul principal de imagine pentru a putea castiga batalia cu Basescu. De aceea Tariceanu trebuia inlaturat. De aceea plus pentru toate frustrarile liberarilor suparati ca nu au mai intrat la guvernare si care il considera pe acesta direct responsabil pentru esecul lor. Si aici eu cred ca se greseste. E foarte frumos sa fii la guvernare, e foarte bine pentru ca electoratul practic de aceea te voteaza, ca sa fii acolo si sa aduci cat mai multe fonduri in teritoriu. Dar nu cu orice prêt. Unul la mana, nu cred ca Traiceanu e vinovat pentru faptul ca partidul nu face acum parte din executiv (desi a avut o atitudine oarecum orgolioasa in negocierile purtate cu celelalte partide, dar nu asta e motivul ne-intrarii la guvernare), in al doilea rand sa intri cu orice prêt la guvernare alaturi de PD-L sau PSD ar fi insemnat un esec total pentru partid, putea fi scos oricand de la guvernare de celelalte partide. PD-L cel putin ar fi maturat pe jos cu liberalii, i-ar fi transformat in presul lor, ba chiar i-ar fi ras de pe fata pamantului daca ar fi putut. Si in astfel de conditii, ar fi reusit. Pentru PNL cel mai elegant a fost sa ramana in opozitie, si sa astepte ca minunatele partide din actuala coalitie, respectiv PDL- PSD sa se manance intre ele. Ceea ce se si intampla. Au venit la guvernare insetate de putere si bani, si au ajuns sa-si puna reciproc centura de castitate :) Jenant!!! Eu cred ca oamenii vor ajunge sa planga dupa guvernarea liberala. Dar pana se va ajunge la asta, pentru ca tot sunt in opozitie si se cam plictisesc, liberalii trebuiau sa faca ceva: si anume sa duca lupte interne. Asadar, dupa ce a pierdut fotoliul de prim-ministru, Calin trebuia sa piarda si presedentia partidului. Timpul va spune daca schimbarea a fost una buna sau rea, dar pana la urma asta a fost trendul, venise vremea schimbarii si delegatii veniti din toata tara au votat in consecinta. Vazandu-l pe Calin in postura de a pierde si sefia partidului, m-am gandit ca poate cel mai elegant pentru el ar fi fost sa nu mai candideze deloc, ci sa se retraga pentru o perioada. Caci pana la urma asta e politica…poti sa ajungi foarte sus, dupa care sa cazi de la mare inaltime, si nu e foarte placut. Mai ales ca oamenii sunt oportunisti si te sustin atata timp cat esti mare, cat esti pe functii. Este de remarcat totusi diplomatia de care au dat dovada cei doi candidati, Calin si Crin, in lupta pentru sefia partidului. S-au batut in discursuri, iar lumea si presa prezente la congres au apreciat asta.
Si poate in scenariul idealist pe care il vad eu in viitor, Calin si Crin vor hotara sa-si uneasca fortele pentru binele partidului, se vor sustine reciproc si chiar vor transforma PNL-ul in cel mai puternic partid din Romania. Chiar cred ca se poate asta, cu atat mai mult cu cat este compus din oameni de o deosebita valoare.
Eu una recunosc ca l-am sustinut pe Calin pentru ca-l respect foarte mult, si pentru ca este unul din putinii diplomati adevarati. Un om de valoare. Cred insa ca daca aceasta schimbare va duce la inlaturarea lui Basescu, atunci scopul a fost indeplinit.
1 comentariu »
Lăsați un comentariu
-
Arhivă
- august 2009 (2)
- iulie 2009 (1)
- mai 2009 (1)
- aprilie 2009 (2)
- martie 2009 (5)
- februarie 2009 (4)
- ianuarie 2009 (3)
- decembrie 2008 (3)
- septembrie 2008 (1)
- august 2008 (1)
- iulie 2008 (3)
- mai 2008 (3)
-
Categorii
- Annualis Gratia
- Cafe-concert
- Carta alba a Prieteniei
- Cu Sarbatoarea la psihiatru
- Gazetaria, bat-o vina
- Hooray!
- Lasciate ogni speranza
- Muzele mele dragi
- Oglinda-oglinjoara
- Orasul imposibil
- Pas de deux
- PoliTichia de margaritar
- Rapsodii de iarna
- Rapsodii de primavara
- Rapsodii de vara
- Refrene melancolice
- România de pretutindeni
- Sculati gazde
- Tides of Sorrow
- Vita brevis
- West-End of EU
-
RSS
Intrări RSS
Comentarii RSS


Salut.
Bravo tie, mai existi:)
Felicitari pentru pozitia de sprijin a lui Tariceanu.
Daca iti reamintesti discutia despre dl Cioroianu, pe care il admirai, poate asta rezuma mai bine: “Victor Ciutacu: După părerea mea şi marea mea dezamăgire este că Crin Antonescu şi Ludovic Orban l-au plasat pe poziţia 8 iniţial pe domnul Cioroianu. Deci după gropile alea pe care le-a spus cât a fost ministru de Externe, cu deportarea ţiganilor prin Egipt, domnul Cioroianu dacă prindea pe locul 88 din cele 33 de locuri disponibile pentru România, trebuia să fie un eveniment marcant pentru ţară. Domnul Cioroianu n-are treabă cu externele. Ce i-a zis regelui Spaniei, cica-laca-cichi-cea… sau ce i-a zis, domnul Cioroianu e pionier. Noi la masa asta când susţineam dreptul domniei sale de a fi ministru de Externe că aşa voia partidul şi nu se dădea dus domnul Răzvan Ungureanu de-acolo că i se părea că-i ministru pe viaţă, după aia ne-am dat seama şi am recunoscut în direct că am fost un dobitoc că l-am susţinut pe Adrian Cioroianu. Şi-mi asum asta. Dar l-am susţinut în virtutea unui principiu politic. Partidul alege ministrul care-l reprezintă în Guvern. Dar acum să mai ai şi pretenţii să fii cap de listă când tu eşti… iartă-mă, străin de cauză… Asta-i viaţa. S-a dus acolo, a văzut… mă, nu ştii nu te bagi. Sau dacă te-ai băgat o dată şi te-ai făcut de băcănie te duci după aia în Comisia de sport, muzică şi educaţie. Că dânsul scria editoriale la Gazeta Sporturilor, viitoarea soţie a domniei sale era cu muzica, deci mergea, artă, mass-media, sport şi voie bună. Dar nu externe, că nu merge. Sunt şi eu nervos în seara asta. Dar dacă venea Valentin Stan în seara asta să vorbiţi de Cioroianu făceaţi ediţie specială până la 5 dimineaţa să pună doar file-urile. Cu ce a spus Cioroianu cât a fost ministru de Externe. Pe mine asta mă irită. Mă, să vină unul alb, curat şi frumos şi să spună că Ramona Mănescu e soţia lui Rareş Mănescu, că Adina Vălean e partenera lui Crin Antonescu, să spună ce vrea. Dar vreunul care vine pe un cal alb, breaz, un Don Quijote. Dar nu Sancho Panza. Şi-l faceţi celebru încă o dată… măcar să plece, să se ducă la liberalii lui sinceri, ăia ai domnului Traian Băsescu, că a rămas singurul din gaşca aia care nu a dezertat. Acum poate-i oferă ceva.”
Din Sinteza Zilei de pe 1 aprilie 2009